În întreaga lume orașele experimentează abordări participative / comunitare de reformare, remodelare și a spațiului public și a proceselor de guvernare. Acum, mai mult decât oricând, procesele participative trebuie aplicate la toate nivelurile și cu includerea obligatorie a cetățenilor în proces, adică planificare urbană participativă.
Planificarea participativă constituie o practică de implicare a comunității locale în tot procesul de elaborare a strategiilor, luarea deciziilor și management al spațiilor publice din vecinătate. Toate procesele de planificare, elaborare, monitorizare, au loc cu implicarea activă a comunității, fie rurală sau urbană. Planificarea participativă are drept scop armonizarea opiniilor între toți participanții săi, precum și prevenirea conflictelor dintre părțile opuse. În plus, grupurile marginalizate au posibilitatea de a participa la procesul de planificare.
Text scris pentru AO Comunități Active pentru Democrații Participative, în cadrul proiectului proiectul ”Birou de Organizare Comunitară”.
PĂSTRAȚI DISTANȚA FIZICĂ DE 1 Metru se aude în troleibuz, la piață, în supermarket și din mașinile de poliție.
Noua realitate instaurată de COVID-19 determină persoanele implicate în planificare urbană participativă și cercetare urbană, care implicau comunitățile fizic în întregul proces, să regândească și adapteze întregul proces acestor noi reguli.
Obiectivele planificării urbane participative rămân aceleași, de sprijini comunitatea locală pentru ca:
- Comunitatea este mereu informată;
- Fiecare voce să fie auzită și inclusă;
- Comunitatea și fiecare individ să analizeze mai bine, să înțeleagă și să evalueze problemele și oportunitățile;
- Să fie luate decizii în comun și să apară acel ‘sentiment de ownership’ (sentiment de apartenență la comunitate).
Ce e cu acest ‘sentiment de ownership’?
Acest englezism atât de utilizat de teoreticienii și practicienii participatismului nu poate fi tradus direct în română. Deși dicționarul propune termenul de proprietate, e mai mult decât atât. Sentimentul de ownership comunitar este o responsabilitate asumată de comunitate față de activitățile sale și ‘proprietățile’ sale.
Am vopsit acest scaun cu mâna mea. Am mare grijă să nu fie distrus.
Eu le-am zis că aici trebuie un bel, până atunci era beznă. Dacă arde, imediat îi sun să-l înlocuiască.
Am plantat acest copac cu tata când eram mică. I-am dus apă toată copilăria.
Împărțirea flyerelor pe stradă, chestionarea localnicilor din ușă în ușă, întâlniri comunitare în fața blocului sau în bibliotecă – toate aceste metode utilizate până la început de martie nu mai sunt atât de sigure acum. Dar asta nu poate fi un impediment ci o provocare, de a căuta metode alternative, noi, care vor ajunge să fie – noua normalitate.
În continuare vom prezenta câteva principii și sugestii propuse de Urban Design Collectiv ce urmează să le aplice în comunitățile cu care lucrează ei in India.
Urban Design Collective (UDC) este o platformă lansată în 2011 de colaborare pentru arhitecți, designeri urbani și urbaniști care ți-a pus scopul de a crearea orașe mai prietenoase prin planificare participativă.
Considerăm aceste metode general valabile și ușor adaptabile contextului moldovenesc.
MENȚINE COMUNITATEA INFORMATĂ
– despre planuri, procese sau decizii.
Comunicarea într-o singură direcție – prima etapă și etapă recurentă în orice Este important de menționat că orice metodă poate fi și trebuie dublată cu alta, în special cele online cu cele offline. Astfel să fie asigurat accesului tuturor categoriilor de persoane la informații, pentru o adevărată incluziune. Metoda aleasă va fi adaptată dimensiunii comunității căreia îi este adresată informația și caracterului acestei comunități: vârstele persoanelor, limbile vorbite, nivelul de educație, alfabetism sau analfabetism, accesul la spațiu public, accesul la mediul online, ș.a.
- Cărți poștale / broșuri informative – printate și distribuite direct unui număr cât mai mare de persoane, dar evitând contactul direct.
- Flyere înserate în ziare – astfel persoanele abonate la un canal media offline vor primi informația de la poștaș împreună cu ziarul așteptat.
- Afișe de dimensiuni MARI – informațiile pot fi afișate în locuri vizibile și circulate.
- Anunțuri în portavoce – în comunitățile mai mici, inclusive cele rurale, se pot distribui informații orale, prin o portavoce atașată unui vehicul sau mergând pe jos.
- Desene murale – mesaje transformate în limbaj artistic și aplicate pe pavaje sau pereți pot stârni discuții.
- Rețelele sociale – acoperă un spectru larg de persoane, dar nu în întregime, de aceea trebuie completat cu alte metode offline.
- Grupuri pe Viber/WhatsApp – în cazul în care comunitatea este bine definită (de exemplu vecinii de bloc) se pot forma grupuri pe diverse platforme, iar moderate adecvat, acestea pot chiar găzdui discuții propice.
- Articole Media – articolele bine documentate și publicate pe portale de media online sau print, pot disemina informația unui număr mare de persoane.
- Webinare – acest new normal care a intrat în viețile noastre – prezentări pe platforme online, în regim live, a proiectelor și planurilor, care lasă loc și de feedback.
- Videouri – în 2020 se citește mai puțin, iar un video, cu un narativ clar și reprezentare grafică potrivită, este o metodă eficientă de a explica în detalii anumite inițiative sau etape de lucru. Pentru a ajunge la cât mai multe persoane, este nevoie de o diseminare masivă a acestor videouri prin persoane care au mulți urmăritori și care se identifică cu această cauză.
ASCULTĂ COMUNITATEA
– ascultă nevoile, părerile și preferințele înainte și după orice intervenție sau activitare.
Dialogul cu comunitatea în jurul nevoilor, părerilor și preferințelor acesteia vă va asigura și re asigura că sunteți pe ‘calea cea dreaptă’. Această etapă este una critic esențială pentru a asigura un proces de co-creare, în cazul în care actorii implicați sunt sinceri și entuziaști, ceea ce e posibil doar dacă ei sunt cu adevărat auziți.
Există o varietate de metode de implicare a tuturor actorilor, care oferă oportunități egale.
- Panouri informative / afișe – amplasarea acestor panouri în locații cheie: circulate și vizibile. Afișele pot fi însoțite de componenta de participare – foițe colorate ce se pot lipi sau rupe, etc.
- Instalații publice de artă – pe lângă faptul că arta aduce o valoare adăugată spațiului, ea mai provoacă utilizatorii acelui spațiu la întrebări și cercetare. O instalație de artă bine gândită poate deveni un instrument pentru a atrage atenția asupra unei probleme și a solicita implicare.
- Chestionare – amplasarea unor cutii cu ‘buletine de vot’ și opțiuni în locații cheie (bancă, farmacie, poștă, alimentară, policlinică, etc) poate fi o metodă perfectă, pasivă, de a obține o părere exactă. Astfel persoana nu trebuie să iasă suplimentar din casă, ci este deja în un anturaj unde poate acorda 1-5 minute pentru un chestionar. Este important de asigurat textul în toate limbile locale.
- Implicarea copiilor prin artă sau text – copii pot fi provocați să-și exprime părerea prin desen sau eseu, chiar de acasă.
- Test Test Test – perioada pandemiei ne-a demonstrat importanța testării – testarea celor infectați și testarea vaccinului. Testarea ideilor, la scară mică, este importantă în orice intervenție. Observațiile se pot face fizic sau cu ajutorul camerelor existente de supraveghere video.
- Interacțiune la balcoane / geamuri – balcoanele sau geamurile îndreptate către spații circulate, pot fi utilizate pentru interacțiunea cu aceștia. Această metodă oferă mult loc pentru creativitate. De exemplu: cu ajutorul unei portavoce, locuitorii pot fi încurajați vă aleagă o opțiune afișând un tricou de anumită culoare. (imagine 6)
- Chestionare online – diverse platforme oferă posibilitatea creării chestionarelor online gratuite. Link-ul chestionarului poate fi distribui și offline, plin QR coduri amplasate în spațiul public.
- Chestionarea door-to-door cu ușa închisă – reprezentanți locali de încredere pot face tradiționalul door-to-door (din ușă în ușă), doar chestionand cu ușa închisă.
- #Hashtag – mai noi, dacă nu ai hashtag – nu ai campanie. Un hashtag simplu, scurt și memorabil va permite oricui să se informeze rapid despre campanie.
- Recompensă – interviurile lungi, care depășesc 30min, pot fi încurajate prin oferirea recompenselor. Acestea pot fi reduceri în magazinul local, sau extra credit pe telefon, etc.
- Machete – o machetă 3D, amplasată într-un spațiu circulat și accesibil, poate oferi un tablou coerent și detaliat al planurilor de intervenție. Această machetă poate fi însoțită de o cutie pentru păreri și sugestii.
DESIGN/PROIECTARE COLABORATIVĂ
– încurajarea participării active în elaborarea planurilor, schimbul de date/cunoștințe și formularea viziunii.
În epoca distanței fizice, e dificil și nu se recomandă să aduni multă lume într-o încăpere simultan. Acest lucru însă poate fi făcut cu grupuri mai mici cu ajutorul tehnologiilor informaționale.
- Focus Grupuri cu un facilitator extern – în cazul în care deplasarea fizică a echipei de design/proiectare nu este posibilă, poate fi contractat un facilitator extern, local. Această persoană ar facilita întâlnirea fizică în grup restrâns și ar putea asigura conectarea virtuală cu echipa de designeri. Acest lucru necesită planificare bună și teste tehnice, dar avantajul este că această persoană poate de asemenea avea grijă de respectarea distanței fizice a celor prezenți.
- Lideri informali locali – aceste persoane, care sunt considerate de comunitate drept lideri locali, pot fi antrenați în procesul de co-design. Ei pot interacționa cu comunitatea mai simplu, având deja o relație de încredere, formând grupuri mici. Astfel aceste persoane capătă experiență de facilitare și organizare comunitară.
- ONG-uri locale – e util de identificat organizațiile locale, asociațiile de locatari, grupurile de inițiativă non-formale, care lucrează la firul ierbii, pentru a-i implica în facilitarea comunicării cu comunitatea locală. Aceste organizații pot veni cu sfaturi utile despre specificul comunității locale și a felului în care aceasta ar putea fi mai bine implicată.
- Grupuri de Viber / Whatsapp / Facebook – deseori blocurile de locuit sau cartierele au grupuri de Viber / Whatsapp / Facebook în care comunică vecinii despre problemele curente (ghenele de gunoi, curățenia în scară, facturi, etc). Pentru a obține acces la aceste grupuri este nevoie de creat un contact de încredere cu cineva din locatari, ca apoi grupul să poată fi utilizat drept platformă de discuții.
- Întâlniri online – la șase luni de la începutul epidemiei, există o serie de instrumente care permit video apeluri gratuite, calitative și încăpătoare. De exemplu: Teams, Hangouts sau Jitsi. Discuțiile online pot fi înregistrate și documentate.
- Instrumente colaborative online – există platforme online unde colaborarea poate fi chiar interactivă. De exemplu: Miro sau Mural. Acestea permit vizualizarea, modificarea și schițarea simultană și online.
- Aplicații mobile – pot fi create aplicații mobile, disponibile apoi în piața de aplicații. Acestea permit diseminarea rapidă a informației și interacțiunea cu utilizatorii.
Utilizați cu încredere instrumente creative și nu uitați să le mixați, pentru a ajunge la toți și fiecare persoană din comunitatea care este vizată de proiectul/idea voastră.