CONCURSURI DE ARHITECTURĂ MIMATE

Concursuri de arhitectură mimate / Constanța Omul face locul

Despre Concursuri de Arhitectură: importanța lor, cum să, cum să nu și ce bazaconii fac Primăria Municipiului Chisinau și Preturile de sector acum. –  Urmărește Vlogul, ascultă Podcastul pe Spotify, Apple Podcasts sau acolo unde îți asculți podcasturile – caută ‘Omul face locul’. Dacă vrei și poți să mă susții, o poți face pe Patreon. Este un produs independent la care lucrez singură și am nevoie de susținere pentru a continua. Fii la curent cu toate postările, recomandările de cărți, filme și petiții pe Facebook, Telegram, Instagram sau pe Site. Și nu uita, omul face locul.

Să vorbim despre Concursuri de arhitectură: importanța lor, cum să, cum să nu și ce bazaconii fac Primăria Municipiului Chisinau și Preturile de sector acum. 

În video despre Spații Publice și Scuarul Eminescu ziceam că nu a existat un concurs de arhitectură pentru a selecta cel mai bun proiect pentru Scuarul Eminescu. Păi iată probabil conducerea din primărie deja urmărește canalul și repejor a lansat nu UNUL dar DOUĂ concursuri de arhitectură pentru amenajarea a două scuaruri din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și scuarului „Nicolae V. Gogol”, iar termenul este de 2 săptămâni. Da, paisprezece zile pentru două concursuri de arhitectură simultane, identice.

Pe site-ul Primăria Municipiului Chișinău a apărut un anunț de Concurs de arhitectură. Dar, de fapt, este doar termenul de „concurs de arhitectura”, iar ceea ce se intampla este o MIMARE a acestui proces atât de necesar. Dar să le luăm pe rând, de la definirea unui Concurs de arhitectură bun, la ce face Primăria noastră.

Ce este un Concurs de arhitectură?

Concursul de arhitectură, ca orice alt concurs, este o întrecere care se încheie cu un clasament, un învingător și acordarea de premii celor de pe primele locuri. Scopul unui concurs este de a-l afla pe cel mai bun (cei mai buni). 

“Experiența internațională arată că procedura de achiziție a serviciilor de proiectare prin concurs de soluții s-a dovedit a fi cea mai sigură cale pentru a obține un proiect de calitate, care sa raspunda atât nevoilor promotorului (celui care organizează concursul – n. red.), cât și nevoilor comunității.” ne spun arh. Mirona Craciun și arh. Ilinca Pop de la Ordinul Arhitecților din România. 

Arhitecții întotdeauna și-au dorit concursuri. Care sunt beneficiile birourilor de arhitectură să participe la concursuri?

  • Este o bună metodă de promovare a biroului și a numelui.
  • Capeți experiență de proiectare, poate te încerci într-o ramură nouă de arhitectură sau urbanism.
  • Este o provocare de a mobiliza resursele creative.
  • Lucrezi într-un proiect cu transparență deplină.
  • Ca să înțeleagă nivelul la care se află în raport cu posibila sa concurență. 
  • Provocarea de a fi supuși în unei înțelepte judecăți în fața proiectelor propuse. 
  • Ocazia de a participa și câștiga un proiect nou.
  • Este cam singura şansă pentru arhitecţi tineri, şi în general pentru birourile mici şi mijlocii, de a ajunge la comenzi importante şi la comenzi publice.

Arhitecții sunt convinși că modalitatea concursului de arhitectură este calea supremă spre o arhitectură de calitate larg acceptată. 

Într-un concurs totul contează. 

Orice detaliu poate conduce la nemulțumiri și în final la eșec parțial sau total. Un concurs este un contract public, deschis între cei care îl organizează și participanți. Un contract, pentru că se referă la un proces al cărui rezultat nu apare decât la sfârșitul acestuia, are complexitatea lui și trebuie să fie extrem de echilibrat conceput. Concursul este un contract cu participanții, dar care nu este negociat de participanți, existând riscul ca din acest motiv să nu fie construit în cel mai just mod. Iată de ce concursul are nevoie de un organizator profesionist. 

Ingredientele fundamentale și principiile care determină un concurs bun de arhitectură:

  • tema, 
  • regulamentul, 
  • miza și 
  • participanții, prin propunerile lor.

Tema (caietul de sarcini)

O temă foarte bună este esențială. O temă de proiectare făcută de o echipă de profesioniști — numiţi de organizator — care transpun dorinţele / intenţiile beneficiarului într-o formulă cât mai corect adaptată situației date și urmărind un folos real pe termen lung.

Tema concursului trebuie sa fie obligatoriu fundamentată temeinic prin realizarea de studii, expertize tehnice, relevee, clarificarea situației juridice, elemente esentiale pentru a obține proiecte de calitate in cadrul concursul, dar si pentru a oferi un punct de pornire corect, ancorat in realitate, pentru demararea proiectării. Mai ales acum, pe timp de pandemie, mai ales că nu suntem încă digitalizați, un birou de arhitectură de la Nord nu se va putea deplasa pentru a cartografia, mapa locul, utilitățile, împrejurimile. 

‘Orice subiect de arhitectură poate deveni tema unui concurs de arhitectură și nu orice temă se potrivește oricărui tip de concurs.’ spune Ana Maria Zahariade, Vicepreședintă OAR Concursuri.

Regulamentul concursului 

Regulamentul concursului este cel care prevede întreg procesul desfășurării concursului și stabilește toate datele importante, inclusiv juriul, premiile, comunicarea cu participanții, etc. Este foarte important să fie un juriu bine alcătuit, competent, cu excelentă reputație, garant la bunei judecăți și al însăși importanței concursului, prin numele și reputația membrilor juriului. Să le luăm pe rând.

Termenii

Este foarte important să fie un termen rezonabil până la predarea proiectelor. Legea în care se încadrează concursurile este LEGE Nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice, Articolul 56. Concursul de soluţii, alineatul (6) ‘Perioada dintre data publicării anunţului de participare şi data-limită de depunere a proiectelor trebuie să fie stabilită astfel încît operatorii economici să beneficieze de un interval rezonabil pentru elaborarea acestora, însă nu mai puţin de 20 de zile.’

În concursul „Amenajarea Parcului Est Cluj Napoca” organizat de Primăria Cluj-Napoca și OAR Concursuri, termenul de la lansare până la predare este de 3 luni, iar jurizarea finală se va anunța în 10 zile. Plus e important de menționat că sunt stabilite vizite pe sit, sesiuni de întrebări/răspunsuri și termeni pentru contestații.

Corectitudinea procedurii de concurs. 

Calitatea unui concurs și implicit a proiectelor primite (și castigatoare) depinde de corectitudinea condițiilor de participare precum oferirea unui timp adecvat pentru conceperea proiectelor, condiții de eligibilitate clare, respectarea procedurilor specifice.

Achiziția serviciilor de proiectare prin concurs. 

Este important ca, după selecția celui mai bun proiect, contractul pentru serviciile de proiectare în vederea realizării proiectului să fie atribui câștigătorului concursului. Valoarea contractului pentru serviciile de proiectare trebuie să corespundă complexității obiectivului, să fie corect apreciată în raport cu cerințele contractului și să fie competitivă pe piață, astfel încât să constituie un argument motivant atat pentru participarea la concurs, cât si pentru îndeplinirea contractului cu profesionalism. Valoarea premiilor trebuie sa fie atractiva pentru participarea la concurs, indiferent de țara de proveniență a viitorilor participanti. 

Apropo, internaționalizarea proiectului, cere doar traducerea în engleză a temei cu documentația aferentă și un juriu vorbitor și de engleză cu membri locali și internaționali. Un astfel de concurs devine mult mai prestigios și va ridica și mai mult calitatea soluțiilor.

Juriul profesionist si independent

Juriul va fi alcatuit din profesionisti recunoscuti si respectați la nivel național și/sau internațional, va fi independent, autonom și suveran, pentru a oferi garanția unui rezultat performant si a conferi participantilor încredere în profesionalismului jurizarii. Componenta juriului trebuie făcută publică de la lansarea concursului și nu se admit schimbări ale acesteia după lansarea procedurii, acestea putand duce la situații de incompatibilitate cu potențiali participanți, anuland efortul depus de acesta până in acel moment.

Criteriile pentru evaluarea proiectului trebuie să cuprindă.

Elemente măsurabile / evaluabile obiectiv: datele funcționale de temă (suprafeţe funcţionale obligate, amenajări funcționale specifice, trasee obligate, relaţii necesare între ele etc.); restricţii urbane (configuraţie teren, vecinătăţi , accese obligate, limitări reglementare, etc.); restricţii structurale și tehnice (condiţii geotehnice, principii de statică structurală , seismicitate, conlucrarea cu structuri anterioare etc.); restricţii patrimoniale (restricţii legate de intervenţia pe un monument istoric și în zona istorică); restricţii economice (plafoane de finanţare);

Elemente artistice ne cuantificabile: modul în care sunt interpretate în proiect toate aceste date/condiţii obligate/restricţii, astfel încât să se realizeze imagine urbană

reprezentativă și de o cât  mai mare valoare estetică dar care să răspundă nevoilor utilizatorilor, adică nouă, persoanelor care locuim în oraș.

Asigurarea anonimatului

Asigurarea anonimatului este un principiu fundamental al concursurilor. Explicarea transparentă a procedurii de anonimizare si respectarea acesteia este o componenta vitala pentru un concurs organizat corect. Ridicarea anonimatului se va face numai după semnarea de către membrii Juriului a Raportului Juriului, prin deschiderea plicurilor secretizate.

Miza unui concurs este esențială.

  • Premii substanțiale, care să acopere și recompenseze eforturile depuse. Se va lucra full-time timp de câteva săptămâni, iar premiul trebuie să fie pe măsură să acopere această investiție de timp a celor din top.
  • Vizibilitate și publicitate profesională bună, birourile își pun la bătaie reputația; 
  • Contracte de proiectare sau posibilități de continuare prin dezvoltarea proiectelor de idee spre construire; 
  • Ocazia de a lucra la proiecte atractive, unice, provocatoare profesional. 

Ce poate scădea miza unui concurs? 

  • Orice bănuială de lipsă de imparțialitate, de existență a unui sau unor concurenți favorizați, care au condiții preferențiale de participare, beneficiază de date suplimentare, timp în plus pentru elaborarea studiilor. 
  • Un juriu neprecizat nominal sau insuficient de prominent și credibil alungă concurenții. 
  • Premii mici, care nu acoperă nici costurile de elaborare a soluțiilor de participare la concurs, sau doar promisiunea de contract pentru câștigător, dar în condiții de prețuri neclare. 
  • Timpul prea scurt pentru elaborarea proiectelor de concurs este un factor extrem de sensibil. În general entitățile administrative își programează investițiile după cu totul alte criterii decât cele care includ timpii firești și optimi pentru realizarea proiectelor, fiind complet străini de importanța timpului în condițiile în care proiectele sunt în general interdisciplinare și se realizează în echipe uneori constituite special pentru aceste proiecte.
  • Publicitatea pentru concursurile de arhitectură și mai ales existența unor organizații care patronează concursurile, în care arhitecții să aibă încredere este esențială. În mod firesc cu cât miza concursului este mai mare, cu atât neîncrederea și factorii de îndoială ai posibililor participanți cresc, este cu atât mai importantă înlăturarea lor printr-o bună organizare.

Să vedem ce se întâmplă la noi.

Primăria mun. Chișinău a lansat două concursuri pentru două scuaruri din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și scuarului „Nicolae V. Gogol”, iar termenul este de 2 săptămâni. Aceasta este MIMAREA unui concurs de arhitectură și NU ESTE UN CONCURS. Voi explica în articolul ce îl puteți găsi pe site-ul meu, ce este în neregulă cu aceste concursuri mimate și voi compara cu un anunț și proces de Concursului Internațional de Soluții „Amenajarea Parcului Est Cluj Napoca” organizat de Primăria Cluj-Napoca și OAR Concursuri exact acum.

Pe scurt: 

  • Termenul pentru trimiterea propunerilor este de 14 zile de la lansare concursului
  • Sunt lansate două concursuri simultan
  • Nu există un regulament de concurs
  • Comisia, adică juriul, nu inspiră încredere și nu are membri cu experiență sau reputație remarcabilă
  • Nu există o temă de concurs clară, nu există documentație tehnică aferentă
  • Nu este clar nice sunt beneficiarii proiectului
  • Premiile sunt mici
  • Jurizarea se va face într-o noapte

Totul are un iz de ‘aranjat’ și trucat. Iar firma sau firmele câștigătoare probabil deja demult se cunosc și se lucrează la draftul de contract și proiectul de execuție.

MIMAREA unui concurs de arhitectură este ceva rușinos și nu va duce la creșterea calității spațiilor publice. Este nevoie de un proces TRANSPARENT și CORECT pentru a da șanse reale celor care vor să participe la el.

Dragi autorități organizatoare, anulați acest concurs și reluați procesul de la ZERO.

Un fel de concluzie.

A organiza un concurs e complicat procedural, dar toate impedimentele tehnice se pot depăși – cu condiția să vrem să le depășim. Cu condiția să înțelegem toți – autorități, arhitecți, cetățeni – că, oricare ar fi obiectul concursului, nu ne putem juca nici cu banii publici (sau privați), nici cu viitorul orașelor noastre, nici cu drepturile de autor ale concurenților, nici cu timpul lor.

În Moldova nu prea există precedent. Lipsesc cazurile de concursuri finalizate cu lucrări construite de foarte bună calitate și fără încălcări grave (fie copaci defrișați, termeni de șantier ne respectați, ș.a)

Într-o țară în care rar se apelează la arhitecți chiar dacă este obligatoriu prin lege, în care arhitecții și arhitectele sunt cel mai prost plătit din Europa dar nu se revoltă, într-o țară cu Uniunea Arhitecților în moarte clinică, fără un Ordin de Arhitecți, este foarte dificil de organizat concursuri de arhitectură, dar cu atât mai necesar.

“Arhitectura publică bună creează imagine, face valuri, educă, dă modele, construieşte un public cu pretenţii, ne dă nouă, ca meserie, prestanţă.” spune Ştefan Ghenciulescu, fondatorul Revistei Zeppelin

Ar fi frumos? DAR n-avem! Acum n-avem, dar vom avea.

Ce e de făcut?

Să organizăm cât mai multe concursuri, alocând resurse pentru aceasta și apelând la expertiza internațională acumulată și mai ales expertiza Ordinului Arhitecților din România.

Concursul înseamnă încercare, garanții și angajament și șansă. Nu există concursuri perfecte.

Cluj-Napoca este lider în România la capitolul concursuri de arhitectură. Luăm frumușel și învățăm de la ei. 

  • Turnul Pompierilor din Cluj-Napoca, care se afla în faza finală a etapei de execuție, 
  • Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca, proiect care așteaptă licitația pentru execuție, 
  • Amenajarea urbana Strada Kogalniceanu, Cluj-Napoca, care a primit recent autorizația de construire, 
  • proiectul pentru Extinderea sediului Consiliului Judetean Cluj, a cărui documentație a fost recent predată de către arhitecții castigatori Autorității Contractante.

Dacă ai ajuns până aici, te îndemn să te abonezi la videouri pe canalul de YouTube pentru a fi la curent cu cele noi. Poți asculta conținutul sub formă de Podcast, acolo unde îți asculți podcasturile, caută ‘Omul face locul’.

Dacă vrei și poți să mă susții, o poți face pe Patreon. Este un produs independent la care lucrez singură și am nevoie de susținere pentru a continua.

Fii la curent cu toate postările, recomandările de cărți, filme și petiții pe Facebook, Telegram, Instagram sau pe site. 

Și nu uita, omul face locul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *